30 martie 2006- din Jurnalul Silviei Cioaca ;)Dragilor,
Da, va scriu in sfarsit din El Salvador, tara inspre care porneam nu demult, cu asteptari prea mari, ma temeam eu. Insa cand am ajuns aici, in mai putin de 24 de ore am urcat pe culmea curbei adaptabilitatii. Si am inteles k pot primi ink mult mai mult!
Ce sa va spun? Ca Roy, buddy-ul meu neoficial a venit pana in Costa Rica sa ma astepte (asta da reception!!), k am fost impreuna intr-un cazino acolo- prima data in viata mea, k pana nu demult nu aveam varsta!;), mai mult, am si castigat 10 USD- din care nu mi-au inapoiat decat 2 (restul probabil impozite si taxe)-apasand pe niste butoane fara a intelege exact in ce consta jocul (si acum Liviu- da, fetele... mereu la fel!), dupa ce in prealabil mi-au oferit niste fise la un concurs de noroc la care nici nu am participat nici nu am castigat. Nu intelegeti? Ei bine, nici eu. Dar asa a fost!
Anyways, sunt multe alte lucruri mai importante de povestit... Am mers cu busul din Costa-Rica in El Salvador. A fost o experienta interesanta, am trecut prin Nicaragua si Honduras. Honduras e o tara intr-adevar deosebita-poze o sa pun si pe ringo si cateva pe blog, dincolo de vamesii care cer spaga oficial.
Sa va vorbesc de lacul Manaua, un lac asemanator Balatonului in ceea ce ptiveste grandoare? Sa va vorbesc de Costa Rica, de unde din anumite locuri poti vedea atat Pacificul cat si Caraibele? Sa va vorbesc de peisajul, nu, nu tropical, ci as indrazni sa spun kiar paradiziac al muntilor din Honduras? Sa va vorbesc despre San Salvador,un oras kre contrasteaza prin traditional si modern? prefer sa las pozele sa vorbeasca despre asta. Eu am sa va vorbesc despre OAMENI.
O sa va vorbesc nu de violenta, nu de guerilla, nu de saracie. O sa va vorbesc despre El Salvador asa cum imi apare mie. Si atunci as vrea... as vrea sa pot reda simplitatea, usurinta cu kre acesti oameni te primesc in casele si sufletele lor, bucuria din jurul lor, sentimentul de apartenenta pe care l-am simtit inca din momentul in care am coborat din autobuz si cei din AIESEC ma asteptau acolo. La 10.00 pm. Acasa la Roy, ma astepta o petrecere. Si tot atunci am cunoscut familia lui, kre putin, a devenit si a mea. Bunica, kre mereu ma priveste protector, are ceva sa-mi povesteasca si o cana de lapte sa-mi ofere. Joy, sora lui, impreuna cu care experimentez coafuri noi, mama lui, care imi arata magazinele cu discounturi la pantofi-:)) Juan Pablo, fratele lui mai mic, cu care povestesc mult, Cindy si Windy, cele doua cateluse frumusele...
Acest e-mail, probabil k vi se pare unul sentimental Asa si este. Asa si sunt. Si-am sa va mai spun cate ceva- pentru moment, stau la doamna Orbe, vecina lui Roy, o doamna in varsta, incantata sa primeasca o persoana dintr-o alta tara -sunt a doua trainee kre sta la ea! Seful meu, un guatemalez din AIESEC Austin, US, m-a invitat sa petrec Semana Santa- Saptamana Pastelui Catolic, impreuna cu cativa colegi la familia lui, in Guatemala, unde are o casa pe plaja.:)) O sa vedem lacul Atlitan, cel mai frumos din Guatemala, si procesiunea traditionala pentru care vin sute de turisti straini in fiecare an. Nu v-ati dori si voi un asemenea sef?:)) Ah! la asta se adauga si un curs de spaniola daca vreau!
Cat despre AIESEC... Sunt minunati, am fost deja la plaja, si o, da, sunt superbe plajele lor!! O sa ma implic- apropo, nu au MCVPOGX! Cori, te vad zambind si gandind si nu?...Pai nu stiu, mi s-a oferit deja si sa prelungim traineeship-ul(de la firma), numai k stiti si voi k viata mea s-a schimbat putin in ultima vreme. Si atunci nu stiu daca acest traineeship as vrea sa-l prelungesc! Da, D
ani... mereu in hol... dar am mai trecut printr-o camera!...
Pentru moment o sa fiu coach pe SDL (LDSu nostru), faci, si o sa lucrez impreuna cu Chepe( MCP) si Mario(MCVP Exchange) pe... multe kestii!
... Si imi place mult la Sisteco! Apropo, Andy, s-ar putea sa raisuiesc un TT TN aici!;)
Ah... cate ar mai trebui sa va spun... Dar voi, cei care ma cititi cu inima, veti simti tot ceea ce nu am reusit sa scriu.
Si imi lipsiti, pentru k acest prezent minunat l-am construit alaturi de voi toti! Si va port mereu in suflet!...
Si nu, Florin, ink nu am avut nici un soc cultural. E doar... atat de bine! Da Patricia, simplu: atat de bine...
Va pup cu drag, de aici unde sunt vreo 30de grade, pentru k in curand voi avea o intalnire cu directorul tehnic de la Telefonica... me, selling!:)) Si imi si place!! Asa cum vei face si tu, Ank, din Suport Team! Felicitari!!!
A voastra, mereu,
Silvia- cu un pas inainte in my @XP!
